------------
Culorile îşi au influenţa lor asupra noastră şi această influenţă este localizată în profunzimea materialului nostru fiziologic. În cazul lucrurilor pe care le cumpărăm suntem liberi să alegem conform preferinţelor proprii. Din această cauză producătorul trebuie să studieze, să se asigure că alegem produsele sale, preferându-l produselor celorlalţi competitori
înd privim o pictură sau fotografii colorate, semnificaţia psihologică a culorii apare de obicei mai puţin, deoarece mulţi alţi factori sunt implicaţi – subiectul, echilibrul de forţe şi configuraţia, echilibrul culorilor însăşi, educaţia şi exerciţiul celui care priveşte şi aprecierea
Albastrul închis
este culoarea liniştii şi pasivităţii,
Dar, deoarece, aceste culori reprezintă noaptea şi ziua aceste culori controlează mai degrabă omul, decât omul pe ele, de aceea sunt descrise ca şi culori "heteronome" – deci, culori care reglează din exterior. Noaptea (albastrul închis) forţează activitatea să înceteze şi întăreşte liniştea; ziua (galbenul strălucitor) permite activităţii să producă, dar nu o forţează.
In vremea omului primitiv, de regulă, activitatea ia una sau două forme -
fie că vânează sau atacă, fie că este atacat şi se apără împotriva
atacatorului. Aşadar activitatea este îndreptată spre luptă achiziţie sau
spre autoconservare. Acţiunile pornite spre exterior, de atac şi cucerire, sunt universal reprezentate de culoarea roşie
,
iar autoconservarea de complementara sa, verdele.
Deoarece, acţiunile sale, de atac (roşu) sau de apărare (verde) erau în cele din urmă sub controlul său; aceşti factori şi aceste culori sunt descrişi ca "autonomi" sau “autoreglatori”. Pe de altă parte, atacul fiind acţiune achizitivă şi îndreptată spre exterior, e considerat ca fiind activ, în timp ce apărarea fiind implicată doar în autoprotejare, este considerată pasivă.
